ce se intamplase cu romul din sticla ingropata? si acum stii sa calci camasi?
stii ca memoria mea nu e foarte incapatoare, nu stiu tot, dar nici nu am nevoie sa stiu tot.
nici macar fusta aia urata nu mi-o amintesc.
stiu in schimb patul lui mihai in care mi s-a facut rau :)) va rog, fara detalii!
sunt convinsa ca de fapt ai mai multe amintiri, unele nu-s de povestit publicului:))
daca am fi stiut cum privim acum inapoi, tot nu puteam sa "traim" mai intens! eu asa imi amintesc, ne-am bucurat de fiecare plecare, de fiecare zi, de fiecare ora, de fiecare prieten-achizitie noua sau pe care ii aveam deja.
despre de orele de somn, probabil ne multumeam cu alte emotii, nu aveam nevoie de somn.
da, am "evoluat", nu mai stau cu teama daca ma lasa tata sa merg sau nu in tabara, nu mai beau vin pana mi se face rau (beau whisky cu red bull - in ordinea asta), nu ma mai indragostesc de nici un judet, nu mai am emotii cand trec pe langa cutia postala, nu mai vine lushu sa doarma in patul meu ca sa il apar:)
nu-mi mai amintesc ultima data cand m-am plimbat prin ploaie, cum imi placea tare mult.
multe s-au schimbat, mai multe au ramas la fel.
multe amintiri frumoase, mare parte comune, ca doar "buna! noi suntem monica!" :)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu